Un mediu computațional care oferă unui consumator resurse la cerere – putere de procesare, stocare și networking – fără ca respectivul să fie nevoit să implementeze infrastructură IT sau să o gestioneze. Din punct de vedere business, cloud-ul reprezintă consumul de resurse IT on-demand și este, de obicei, utilizat pentru a descrie centrele de date. În spatele cortinei bare-metal sunt aplicații software care constituie sisteme de control și management.
Cloud-ul poate fi privat sau public. Cloud-ul public aparține unui furnizor extern precum Amazon Web Services (AWS) sau Microsoft Azure. Acești furnizori întrețin infrastructura din propriile centre de date și partajează resursele către mai mulți clienți. Cloud-ul privat este deținut de o anumită companie în propriul centru de date. Oferă aceleași funcționalități precum cloud-ul public, respectiv fiabilitatea, scalabilitate și redundanță, dar și o securitate sporită a datelor. De aceea, cloud-ul privat este folosit pentru scenariile în care trebuie gestionate date și aplicații sensibile ori critice ale organizațiilor.
Care sunt beneficiile tehnologiei cloud ?
În același timp, un centru de date privat reprezintă alegerea optimă atunci când prioritățile sunt reprezentate de securitate, confidențialitate, control și conformarea la reglementări stricte. Este cazul sectoarelor bancar, medical și guvernamental, pentru a menționa doar câteva exemple.
Provocările unei companii pornesc de la scalabilitatea și flexibilitatea necesare lansării de noi aplicații sau servicii până la managementul unitar și simplificat și asigurarea continuității operaționale (disaster recovery). Tehnologia cloud – publică sau privată – conferă Departamentelor IT din cadrul organizațiilor posibilitatea de a sprijini nevoile operaționale rapid și eficient. În ultimii 15 ani, echipele IT și-au schimbat rolul, trecând de la asigurarea suportului la statutul de veritabile business enablers. Aceeași realitate a facilitat accesul funcției CIO în board-ul companiilor.
Oricine! Chiar oricine. În prezent, legătura dintre dimensiunea companiei și probabilitatea de a adopta cloud-ul a dispărut, atât companiile mici și medii, cât și corporațiile făcând apel la această tehnologie. Spre exemplu, orice utilizator final sau companie mică care are o subscripție de Office 365, folosește, de fapt, cloud-ul public. De asemenea, dacă folosiți Teams pentru videocall-uri, CRM-ul Salesforce sau ERP-ul SAP, folosiți cloud-ul.
Despre cloud-ul privat
După aproximativ 2 decenii de la apariția cloud-ului, specialiștii IT și organizațiile au început să capete o mai bună înțelegere a celor două lumi. Astăzi, unele organizații migrează din cloud-ul public înapoi în cloud-ul privat. Printre motivele principale regăsim securitatea și nevoia de a se conforma unor reglementări stricte. Sau necesitatea de a furniza servicii impecabile, întârzieri de ordinul secundelor fiind inacceptabile pentru clienți. Însă majoritatea alege cloud-ul privat din considerente financiare, rularea anumitor aplicații și servicii într-un centru de date propriu fiind mult mai ieftină. Stabilirea a ceea ce vom rula în cloud-ul privat trebuie să se facă pornind de la principiul maximizării indicatorului Return on Investment / ROI, motiv pentru care colaborarea dintre conducerea companiei, Departamentul Financiar și specialiștii IT trebuie să transcendă dimensiunea operațional-tehnică.
Cea de a treia cale
Este un no-brainer faptul că în cadrul definirii strategiei de cloud o organizație nu poate și nu trebuie să țină cont doar de criteriul cost, ci va lua în considerare o serie de alți indicatori: securitatea, scalabilitatea, disponibilitatea serviciilor, timpul necesar pentru restaurarea serviciilor în cazul unui incident major, lățimea de bandă asigurată și latența asociată etc. Nu avem spațiul editorial necesar pentru a detalia aici acești indicatori, un overview al metricilor esențiale putând fi consultat accesând link-ul: https://guidingmetrics.com/content/cloud-services-industrys-10-most-critical-metrics/ .
Cloud-urile privat și public, luate individual, nu vor putea să genereze un punctaj maxim pentru fiecare indicator. Există, însă, o a treia cale și aceasta este derivată din fascinația nativă a oamenilor pentru hibrizi – rase de animale hibride, mașini hibride, zei hibrizi. Această fascinație se extinde și în zona cloud. Există din ce în ce mai multe voci în industria IT care consideră cloud-ul hibrid ca fiind abordarea optimă. Într-un astfel de scenariu, organizațiile pot aduce împreună avantajele ambelor lumi. Mai precis, interconectarea unui cloud privat cu unul public va oferi companiilor posibilitatea de a începe on-premise (în centrul de date propriu) și de a accesa resurse din cloud-ul public în momentul în care se înregistrează un consum crescut.
Să luăm scenariul în care, din considerente de cost și securitate, un retailer online își ține datele, aplicațiile și serviciile într-un centru de date propriu (private cloud). Principalele provocări ale companiei sunt: back-up și disaster recovery în cazul unui incident major (atac ransomware, indisponibilitatea centrului de date privat) și accesul la resurse IT suplimentare (de obicei 10x față de consumul uzual) în zilele/perioadele de Paște, Crăciun sau Black Friday. O investiție inițială într-o infrastructură IT dimensionată astfel încât să acopere nevoile din perioadele de peak ar contrazice logica economică. Mare parte a investiției s-ar justifica doar pe durata spike-urilor de consum. Soluția constă în dimensionarea centrului de date privat pentru nevoile uzuale și accesarea punctuală a resurselor puse la dispoziție de cloud-ul public, evitându-se astfel investiția de tip CapEx pentru o infrastructură neutilizată în 95% din timp. Retailerul poate avea o abordare identică și în raport cu provocările legate de disaster recovery sau protecția anti-ransomware prin realizarea back-up-ului la nivelul unuia sau mai multor provideri de cloud public.
Acest mix între cloud-ul privat și cloud-uri publice puse la dispoziție de mai mulți provideri poartă denumirea de hybrid multicloud.
Cloud-ul hibrid asigură flexibilitate, securitate sporită, un mai bun control al costurilor, continuitate operațională și reduce dependența față de un singur furnizor. Pe de altă parte, o astfel de abordare aduce și o serie de provocări echipelor de IT: monitorizarea indicatorilor de cost și performanță pentru a decide ce servicii și aplicații vor rula unde, asigurarea compatibilității și managementului simplificat și unificat al celor două zone, IT-iști cu un nivel de expertiză ridicat etc. Dar cum orice provocare generează și o soluție, în piața de IT au apărut deja soluții care fac joncțiunea dintre cele două lumi simplă și ușor gestionabilă, permițând organizațiilor să implementeze rapid și corect soluții de cloud hibrid.